Statul în frig îți stimulează metabolismul și scade glicemia, dar oamenii de știință nu știu exact motivul

Producția de căldură în mușchiul scheletic declanșează beneficiile metabolice care apar odată cu expunerea la temperaturi scăzute, potrivit unei noi cercetări, punând în discuție modelele care consideră că țesutul adipos este responsabil.

Corpul are de beneficiat de pe urma frigului. Cum funcționează

O echipă de cercetători canadieni explică modul în care mușchii sunt principalul generator de căldură și determină metabolismul glucozei și al lipidelor atunci când temperaturile scad.

A existat un interes destul de mare pentru expunerea la frig, în special ca opțiune fără medicamente pentru gestionarea obezității și a complicațiilor metabolice ale acesteia, după cum menționează autorii.

Exercițiile fizice pe vreme rece ard mai multe grăsimi în timpul exercițiului, iar expunerea la frig utilizează atât mușchii scheletici (componentele active ale sistemului locomotor, n.r.), cât și țesutul adipos brun (tipul „bun” de grăsime) pentru a crește consumul de energie.

Cu toate acestea, scrie echipa, „evidențiem date care arată că mușchiul scheletic este țesutul termogenic primar la oamenii expuși la frig”.

Țesutul adipos brun (BAT) la oameni a fost asociat cu indici de masă corporală mai mici și cu o prevalență mai mică a diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare și a bolii hepatice grase non-alcoolice.

Cu toate acestea, potrivit endocrinologului Logan Townsend și colegilor de la Universitatea McMaster, „puțini (în jur de 5 la sută) oameni adulți au BAT detectabil în mod spontan în condiții ambientale tipice de interior”.

Preferința noastră de a ne păstra confortul reduce necesarul de termogeneză, dar cu siguranță face dificilă interpretarea influenței BAT asupra sănătății metabolice.

În condiții de frig, aproape toți adulții au BAT detectabil în diferite grade, iar BAT consumă de trei ori mai mult oxigen pe gram decât mușchii scheletici stimulați la rece.

„Având în vedere că expunerea la frig este necesară pentru a stimula în mod adecvat BAT uman”, scrie echipa, „deducția este că stimularea BAT prin expunerea regulată la frig protejează sau inversează complicațiile metabolice”.

Termogeneza nu ajută la consumul de energie

Cu toate acestea, oamenii nu au prea mult BAT nici măcar la frig, iar studiile arată că termogeneza sa contribuie la mai puțin de 1 la sută din cheltuielile energetice la adulții expuși la frig.

Între timp, atunci când ne este frig, mecanismul de frisoane din mușchii noștri scheletici utilizează energia legată în moleculele de ATP și în activitatea miozinei ATPază pentru a produce căldură.

Mușchii noștri scheletici folosesc și alte metode, reprezentând aproximativ 50 la sută din energia pe care o folosim în timpul expunerii la un frig ușor. Ei au evoluat chiar și o modalitate de a genera căldură în repaus.

Thompson și colegii săi consideră că restul cheltuielilor de energie ca răspuns la frig implică, probabil, mai multe alte sisteme ale organismului, cum ar fi activitatea metabolică a ficatului. Și țesutul nostru adipos alb „izolator” (WAT) utilizează energie într-un proces de descompunere și reconstrucție a grăsimilor numit ciclul triacilglicerol-acizi grași (TAG-FA), conform sciencealert.

Frigul scade glicemia

Frigul crește utilizarea glucozei în mușchii scheletici și scade glicemia la persoanele slabe și la cele cu diabet de tip 2. La persoanele cu obezitate și diabet de tip 2, sensibilitatea la insulină a crescut cu aproximativ 43% după 10 zile de frig periodic; cercetătorii spun că aceste efecte sunt atribuite în principal utilizării glucozei de către mușchii scheletici.

Studiile efectuate pe șoareci expuși la frig sugerează că BAT joacă un rol major în reglarea eliminării lipidelor și a glucozei, dar cercetătorii subliniază că aceștia au niveluri foarte diferite de BAT față de oameni, iar BAT este prezentă la rozătoare indiferent de climatul lor.

Echipa scrie: „Este puțin probabil ca BAT să influențeze direct metabolismul sistemic la oamenii expuși la frig”.

Ei subliniază însă că BAT este promițător ca biomarker al sănătății țesutului adipos și ar putea deschide ușa către diagnosticarea și tratamentul preventiv al bolilor.

„Este necesar un efort concertat pentru a ne îndrepta spre o perspectivă mai integrată”, concluzionează autorii, „care să examineze simultan țesutul adipos termogenic, WAT și ficatul și care să pună accentul în special pe organul care este cel mai puternic implicat în producerea de căldură și în consumul de substraturi circulante în frig – mușchii scheletici”.